Friday, 11 April 2014

Regulament pentru ingrijirea arborilor urbani / Regulament de 'toaletare' a arborilor urbani






Lupu, I., ing., dr. (Ed.) (dendrolog) – Preşedinte, Asociaţia Dendro-Ornamentală „Anastasie Fătu”, Iaşi

Cu acordul: acad. prof. dr. Constantin Toma,  Preşedinte, Subcomisia pentr ocrotirea  monumentelor naturii, Academia Română


Instrucţiuni pentru pregătirea din pepinieră şi întreţinerea arborilor stradali, pe baza reţetelor eliberate după efectuarea analizelor foliare şi
aplicarea tăierilor adecvate


Comunicat petiţionar, cf. Legea 233/2002



[For educational / non-commercial use only. All copyright belongs to the authors listed.]

CĂTRE: ADMINISTRAŢIILE PUBLICE DIN ROMÂNIA
PRIMĂRIILE DE MUNICIPII, ORAŞE ŞI COMUNE
În Atenţia Doamnelor şi Domnilor Primari


[Nr. total pagini: 20 (douazeci)] [Varianta online.]




Argument

Importanţa spaţiilor verzi urbane nu trebuie niciodată subestimată. Gerhardt (2010) subliniază că, pentru prima dată în istoria umanităţii, populaţia urbană a egalat‑o pe cea rurală, cu implicaţii unice asupra gestiunii mediului înconjurător:

„în Europa, 71% din oameni trăiesc în oraşe (PRB, 2009). Pe măsură ce urbanizarea continuă, atenţia acordată calităţii mediului urban trebuie să crească exponenţial (Konijnendijk  et al., 2005; Britt and Johnston, 2008). Spaţiile verzi din interiorul oraşelor contribuie în mod semnificativ, dacă nu majoritar la calitatea vieţii locuitorilor (Nicholson‑Lord, 1987, 2003; Norman, 2006). În acest context, calitatea vieţii este definită de Schwab ca «suma tuturor elementelor care dau sens vieţii şi care o fac plăcută, inclusiv beneficiile fizice, mentale, economice, psihologice, estetice şi recreaţionale» (2009, p. 2). În vremea încălzirii globale, o infrastructură verde intactă devine cu atât mai importantă cu cât vegetaţia atenuează efectele schimbărilor climatice asupra zonelor urbane şi a oamenilor care lucrează şi locuiesc aici (Gill et. al, 2007). Printre diversele elemente ale acestor spaţii verzi, arborii joacă un rol special, ei fiind cele mai importante plante care asigură o gamă largă de avantaje economice, ecologice şi sociale (Konijnendijk et al., 2005). În ultimele decenii, cercetările ştiinţifice au extins semnificativ cunoaşterea uriaşelor şi multiplelor beneficii conferite de arborii urbani umanităţii (NUFU, 2005; Hiemstra et al., 2008; Urban, 2008; Harris et al, 2004). Toate aceste studii subliniază importanţa arborilor mari şi sănătoşi ca surse ale acestor beneficii, efectele lor fiind multiplicate de coronamentele bogate ale exemplarelor mature.”[1]
Îngrijirea şi conservarea arborilor urbani a devenit, aşadar, o prioritate pentru ţările occidentale dezvoltate. Deoarece în România bunele practici, derivate din domeniul dendrologiei şi arboriculturii, nu sunt încă aplicate corect şi coerent în administrarea publică a spaţiilor verzi, prezentăm administraţiilor edilitare o schemă ştiinţifică de bază pentru îngrijirea arborilor urbani. Documentul este eliberat publicului gratuit, în scop educaţional. Drepturile legale asupra materialelor grafice citate aparţin autorilor originali. Părţile scrise ale documentului (pct. 1‑6) sunt eliberate publicului sub o licenţă „Creative Commons ‑ Attribution / Noncommercial / NoDerivatives” (BY-NC-ND). Este permisă preluarea integrală a documentului de către primăriile municipiilor, oraşelor şi comunelor din România. Este interzisă orice formă de vânzare şi/sau comercializare, parţială sau totală, a documentului. Este interzisă modificarea documentului fără acordul scris al autorului.

[Beneficiarul original al regulamentului: Primaria Iaşi, Blvd. Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 11 Iași, 700064.]



1.      Pregătirea materialului săditor încă din pepinieră.
1.01.        Tăierile pentru formarea coroanei se vor executa încă din pepinieră, în scopul obţinerii unui schelet cât mai estetic sau a unei forme sau dimensiuni optime pentru arbori, al stabilirii unui echilibru între ramurile coroanei şi al stabilirii înălţimii maxime în timp, la locul definitiv de plantare. Tăierile se vor executa cu unelte bine ascuţite, dezinfectate mereu cu alcool tehnic (sau cu o soluţie 1:10 de înălbitor şi apă).
1.02.        În pepinieră tăierile pentru formarea coroanei se vor executa fie primăvara, înainte de începerea vegetaţiei (înainte de umflarea mugurilor foliari), fie toamna după încetarea vegetaţiei (căderea tuturor frunzelor), cu badijonarea tăieturilor cu zeamă bordeleză sau alte produse echivalente, care nu distrug ţesuturile vii.
1.03.        În pepinieră se vor pregăti două loturi de puieţi pentru arborii stradali: unii cu restricţii de înălţime şi alţii fără restricţii de înălţime (PLANŞA I).
1.03.1.   Pentru arborii stradali cu restricţii de înălţime, din cauza cablurilor aeriene sau a altor motive, tulpina va fi retezată la înălţimea omului înalt (2 m) şi apoi ramificarea trebuie orientată fie spre coroană-cilindru, fie spre coloană-cub sau paralelipiped, care se va menţine apoi, la locul definitiv, prin tăieri anuale.
1.03.2.   Pentru arborii stradali fără restricţii de înălţime se vor alege 4-6 ramuri ale coroanei repartizate uniform în jurul axului şi care se găsesc aproape şi la distanţe cât mai egale unele de altele. Aceste ramuri se vor scurta la o lungime de 35-45 cm faţă de punctul de inserţie, iar tăierea se va face deasupra unui mugure plasat în afară. Celelalte ramuri se vor tăia de la punctul de inserţie. Axul de prelungire al trunchiului se va scurta prin tăierea a 25-30 cm deasupra planului de tăiere a ramurilor de bază ale coroanei. Toate tăierile vor fi badijonate cu zeamă bordeleză sau un echivalent natural al acesteia.
1.04.        În general, întreaga tăiere de formare în coroană nu va cuprinde mai mult de 15% din volumul acesteia (5% = tăiere uşoară, 10% = tăiere medie, 15% = tăiere puternică) (cf. Femmig, 2010). Această regulă se va aplica inclusiv în plantaţiile de aliniament.

2.      Întreţinerea plantaţiilor tinere
Lucrări de întreţinere curente şi periodice
2.01.        Săparea pământului pe o rază de 0,50 – 0,65 cm în jurul trunchiului, care se va executa ori de câte ori este nevoie, minim de patru ori pe an, şi administrarea anuală a unei găleţi de humus sau mraniţă şi după reţetă, cantităţile de sare potasică (concentraţie 40%), dolomită de calciu şi de magneziu.
2.02.        Îndreptarea arborilor înclinaţi, suprimarea drajonilor şi a lăstarilor apăruţi se va executa anual.
2.03.        Ţinerea plantaţiei sub observaţie (monitorizarea) în tot timpul anului şi executarea lucrărilor profilactice necesare, după cum urmează.
2.04.        De pe arborii stradali se vor recolta, pe specii, frunzele afectate de arsuri şi necroze, câte 30 grame (în stare uscată), şi se vor expedia pentru analizele foliare standardizate, la centrele specializate din Bucureşti sau Braşov, pentru stabilirea cauzelor şi a carenţelor de nutriţie.
2.05.        Pe timp de secetă udatul plantaţiei tinere se va face cu 20-40 l apă/exemplar, cu repetarea operaţiei după alte 10 zile de secetă.
2.06.        Combaterea bolilor şi a dăunătorilor apăruţi se va executa în mod operativ, dar numai după consultarea specialiştilor micologi şi entomologi, cu substanţele indicate de către aceştia. Sunt interzise „tratamentele” sau intervenţiile neaprobate ştiinţific (tăieri parţiale sau totale de crengi „bolnave”, folosirea nesupravegheată de substanţe chimice etc.).

3.      Întreţinerea plantaţiilor mature de aliniament stradal
Îngrijirea solului, trunchiului, coroanei şi tăieri pentru corectarea coroanei
3.01.        Îngrijirea solului include: afânarea prin săparea terenului în jurul arborilor, pe o rază de 0,50 – 0,65m, îndepărtarea (mecanică) a buruienilor, udatul în cazul secetelor prelungite.
3.02.        Administrarea anuală, conform reţetei laboratorului de analize foliare standardizate, de humus sau mraniţă, sare potasică (concentraţie 40%), dolomită de calciu şi magneziu.
3.03.        Îngrijirea trunchiului: dacă este cazul, se va stropi trunchiul cu substanţe fitofarmaceutice, indicate de către specialişti; suprimarea lăstarilor şi a drajonilor; îngrijirea rănilor produse prin loviri, insolaţie, ger, etc.
3.04.        Tăierile pentru corectarea / curăţarea coroanei, i.e. suprimarea ramurilor lacome, a celor de prisos, inestetic crescute (suprapuse, încrucişate, atârnate), precum şi a celor vătămate sau rupte, se vor face urmărindu‑se dezvoltarea naturală a arborelui. Lujerii fini (diam. <1 cm) se vor tăia deasupra unui mugure, lujerii normali (diam. 1‑3 cm) şi ramurile subţiri (diam. 3‑5 cm) se vor îndepărta direct de la baza ramurii din care derivă, sau în dreptul unei ramuri laterale ş.a.m.d. (Fig. 1). Se vor încuraja astfel direcţiile naturale de creştere ale arborelui, evitându‑se scurtarea sau secţionarea artificială/exagerată a coroanei (v. şi Fig. 2‑4.).













 




  

3.05.        În cazul rănilor produse de vijelii în timpul verii, în plin sezon de vegetaţie, tăierile se vor executa urgent, urmate imediat de badijonarea cu zeamă bordeleză şi vopsirea rănilor cu vopsea alchidică (în special în cazul aliniamentelor predispuse la atacurile ciupercilor xilofage).
3.06.        Dacă sunt necesare tăieri de elagare, pentru ridicarea coroanei la înălţimea de 2 metri, atunci tăierile se vor face la inel, adică la nivelul scoarţei, cu tăietura puţin înclinată spre afară, la partea de jos, cu aceleaşi măsuri de protecţie împotriva ciupercilor xylofage.
3.07.        În cazul arborilor din afara aliniamentelor stradale (curţi recreative, parcuri, spaţii verzi private ş.a.), se va permite dezvoltarea naturală a arborilor, evitându‑se intervenţiile de orice fel în coronamentul acestora.

4. Tăierile pentru regenerarea coroanelor la arborii stradali

NB: Retezarea anuală a coronamentului arborilor urbani, cu păstrarea trunchiului şi a părţilor bazale ale ramurilor inferioare, este o practică populară, însă nejustificată şi extrem de dăunătoare. Indiferent de specie, această practică afectează negativ starea fitosanitară a arborelui:

1) Epuizează energia arborelui şi capacitatea sa de compartimentalizare a rănilor. Reduce durata totală de viaţă a copacului.
2) Facilitează dezvoltarea diverselor forme de putregai al lemnului, deseori cu rezultate fatale (i.e., uscarea totală a specimenului).
           3) Expune scoarţa la radiaţii solare nocive.
4) Crează reiterate multiple şi crăci „lacome”, cu o dezvoltare rapidă şi un ancoraj superficial, care la vânturi puternice se pot desprinde şi crea pagube materiale sau umane. Aceste situaţii, cauzate direct de neglijenţă, sunt incriminabile legal (v. Anexa 8).
5) Au un efect inestetic. Copacii cu coronament retezat sunt urâţi.
6) Provoacă cheltuieli suplimentare. Arborii care supravieţuiesc mutilărilor trebuie îngrijiţi suplimentar la intervale regulate, iar cei care se usucă trebuie îndepărtaţi. Practica conduce, totodată, la diminuarea valorii turistice a zonei afectate.
7) Distruge sau diminuează capacităţile eco‑protective (filtrarea complexă a aerului, asigurarea de umbră) ale arborilor, afectând negativ sănătatea populaţiei locale.

În concluzie, astfel de retezări ale coroanei arborilor (v. şi Anexa 7) sunt strict interzise. 

NB1: Exista o diferenţă fundamentală între retezarea abuzivă a coroanelor arborilor şi aşa-numitele acţiuni de 'pollarding', o procedura complexa din arboricultură care presupune taieri regulate ale ramurilor anumitor specii de arbori, incepand din tinerete/pepinieră, la intervale predeterminate si respectand variabile stiintifice clare (v. http://goo.gl/TT3FkK). Intervenţiile profesioniste de 'pollarding' pot fi recunoscute mai ales dupa excrescentele bulboase pe care le creeaza in scheletul copacului - v. http://goo.gl/3gx0ka - in interiorul carora arborele stocheaza resurse energetice specifice, care ii permit sa supravietuiasca.  

NB2: Distrugerea multor aliniamente de arbori din Iaşi (Copou, Pacurari, Ciurchi s.a.), Targu Mures, numeroase zone din Bucuresti s.a., prin simpla retezare a coroanei arborilor maturi, nu are nimic in comun cu 'pollarding' si constituie un abuz. [Un studiu de caz, aici].

Prin urmare, metodele corecte de îngrijire a arborilor urbani sunt ilustrate mai jos. Ca regulă de bază, se reţine interzicerea tăierii a peste o treime (30%) din coronamentul original al arborelui.

Reguli generale
4.01.        În condiţii de creştere şi monitorizare corecte, nu sunt necesare intervenţii generalizate de tăieri anuale în coronamentul arborilor stradali maturi. De regulă, practica internaţională în domeniu impune astfel de acţiuni proactive de întreţinere a arborilor o dată la patru ani (ciclu cvadrienal). Intervenţiile se efectuează cazuistic, în funcţie de contextul şi caracteristicile fiecărui exemplar.
4.02.        Responsabilitatea municipalităţii faţă de cetăţeni este întreţinerea/dezvoltarea spaţiilor verzi şi asigurarea siguranţei lor publice. Prin urmare, primăria nu va aproba sau iniţia lucrări de reducere a coroanei sau de îndepărtare a arborilor urbani decât în cazurile în care aceştia prezintă un pericol iminent, dovedibil şi implacabil, pentru locuitori. Fiecare caz va fi documentat fotografic şi soluţionat în urma aprobării în scris a specialiştilor în domeniu (dendrologie, arboricultură, peisagistică) din cadrul direcţiilor şi instituţiilor locale relevante.
4.03.        Primăria nu va înlătura un arbore şi nu va aproba intervenţii de tăiere nenecesare în coronamentul acestuia pentru alte motive invocate de cetăţeni, precum: îmbunătăţirea recepţiei TV‑satelit; mărirea gradului de însorire a unor imobile sau grădini; atenuarea problemelor sezoniere sau naturale (căderi de frunze, de seminţe, de fructe, de polen, de excremente de pasăre ş.a.); pentru a permite accesul vehiculelor supradimensionate sau cu gabarit depăsit; sau pentru alte motive similare. Abuzurile se vor pedepsi legal.

Regenerarea coroanei la arborii degradaţi, pentru prelungirea vieţii
4.04.        La arborii degradaţi, cu un grad extrem de înclinare, care prezintă un pericol public, nu se vor executa tăieri de regenerare a coroanei, preferându‑se îndepărtarea şi înlocuirea lor cu un specimen tânăr, ulterior documentării fotografice a cazului.
4.05.        Diametrul maxim al ramurii, în punctul unde se execută tăierea, nu trebuie să depăşească 10 cm la salcâmii americani, ulmi, frasini, tei, arţari, plopi şi sălcii şi 5 cm la catalpă, fag, carpen, glădiţă şi alte esenţe tari.
4.06.        Tehnica descrisă mai jos se va aplica doar în cazul arborilor cu părţile superioare ale cronamentului complet degradate (uscate sau invadate de agenţi patogeni). În cazul arborilor tineri sau maturi viabili, se vor aplica principiile de tăiere minim invazive descrise la punctul 3 al prezentului regulament.
4.07.        După ce se stabileşte noul contur al coroanei sănătoase, se va trece la executarea tăieturilor, după cum urmează (v. Anexe - PLANŞA II):
4.07.1.   Se va scurta ramura axială (ramura de ordinul 1) la înălţimea stabilită prin noul contur al coroanei.
4.07.2.   Se vor scurta apoi ramurile care pornesc din ramura axială (adică ramurile de ordinul 2), la lungimea egală cu 2/3 din lungimea celei axiale, măsurată de la vârful ei până la punctul de pornire a ramurii de ordinul 2, care se scurtează.
4.07.3.   După ce s-au scurtat toate ramurile de ordinul 2, se va trece la scurtarea celor de ordinul 3, după indicaţiile date pentru cele de ordinul 2. La fel se va proceda, succesiv cu ramurile de ordinile 4, 5, etc. (PLANŞA II).
4.07.4.   La coroane fără vârf de creştere (tulpini bifurcate sau trifurcate), se va lua de bază una dintre ramurile mai groase, care se va scurta la lungimea prevăzută în noul contur al coroanei, similar ca în punctul anterior.
4.07.5.   În efectuarea tuturor acestor tăieri se vor respecta avertismentele din Anexa 3 [Planşele III(A) & III(B)] şi regulile expuse în PLANŞA IV. Este interzisă scurtarea brutală, „în masă” a crengilor, fiind obligatorie urmărirea dezvoltării naturale a arborelui. Se va prefera de regulă tăierea „la inel” a ramurilor degradate şi păstrarea nesecţionată a ramurilor ascendente / laterale viabile. NB: Planşele anexate sunt cu caracter informativ şi se vor adapta cerinţelor individuale ale fiecărui arbore analizat în teren. Ca regulă generală, se vor respecta instrucţiunile din PLANŞA IV.
4.08.        În cazurile excepţionale, când este absolut necesar să fie îndepărtată o creangă/ramură foarte groasă (> 10 cm în diametru), aceasta se face prin scurtarea ei, îndepărtat de trunchi, rezultând un ciot. În acest caz, este obligatoriu ca tăierea să fie condusă astfel încât pe partea care rămâne pe trunchi să mai existe o ramură ascendentă, intactă şi vie, care să aibă minimum o treime din grosimea crengii tăiate (cf. Femmig, 2010) (v. PLANŞA VI).
4.09.        Toate tăierile se vor face de către personal calificat formal în arboricultură, cu unelte bine ascuţite (inclusiv moto‑fierăstraie), partea tăietoare fiind dezinfectată cu alcool tehnic (sau cu o soluţie 1:10 de înălbitor şi apă), iar tăieturile rezultate vor fi badijonate cu zeamă bordeleză sau un înlocuitor şi apoi vopsite cu o vopsea alchidică (în special în cazul plantaţiilor predispuse atacurilor ciupercilor xilofage). Aceste condiţii se aplică în cazul tuturor tăierilor descrise în prezentul regulament.

5.      Tăierile pentru asigurarea gabaritului străzii şi pentru buna funcţionare a instalaţiilor din vecinătatea arborilor stradali. Alte precizări.

5.01.        Crengile izolate, care reduc gabaritul sau care provoacă deranjamente instalaţiilor din vecinătatea plantaţiilor vor fi suprimate de la inel, astfel încât să conducă la rărirea coroanei sau la ridicarea nivelului şi la eliminarea inconvenientelor existente (PLANŞA 5A).
5.02.        La plantaţiile cu talie înaltă, ale căror ramuri de la baza coroanei reduc gabaritul sau provoacă deranjamente instalaţiilor vecine, se vor suprima toate aceste ramuri, ridicându‑se nivelul coroanei, fără a dăuna aspectului estetic al acesteia (PLANŞA 5A).
5.03.        Asigurarea bunei funcţionări a instalaţiilor din vecinătatea arborilor stradali se va face respectând următoarele reguli:
5.03.1.   Nu vor fi efectuate intervenţii de tăiere în părţile de coronament situate deasupra sau la o distanţă rezonabilă de instalaţiile învecinate (recomandări: >1 metru în cazul instalaţilor secundare — fibră optică, cablu TV, telefon ş.a.; >2 metri în cazul instalaţiilor de transport electricitate, 4kv‑26kv).
5.03.2.   Acolo unde este cazul, tăierile se vor realiza în măsura impusă de inconvenientele constatate, respectând principiile minim invazive descrise la punctul 3 al prezentului regulament (cf. Fig. 1‑4). În cazurile arborilor al căror coronament a devenit, în anumite puncte, întrepătruns cu instalațiile, se vor tăia„la inel” acele crengi laterale care prezintă cel mai marcant inconvenient. Nu se vor secționa ramurile groase (> 5 cm în diametru), a căror direcție ascendentă le-a permis depășirea în înălțime a instalațiilor.
5.03.3.   În cazurile excepţionale, când coroana unui arbore tânăr trebuie diminuată în înălţime, se va respecta tehnica ilustrată în PLANŞA 5B, coroborată cu instrucţiunile din ANEXA 6. Se vor depune toate eforturile pentru a nu se reteza coroana.
5.04.        Rănile provocate prin executarea tăierilor se vor netezi şi badijona cu zeamă bordeleză sau cu un înlocuitor natural al acesteia şi apoi se vor unge cu vopsea alchidică de culoarea scoarţei (în special în cazul arborilor predispuşi atacurilor ciupercilor xilofage).
5.05.        Toate tăierile se vor executa, de regulă, în timpul repausului vegetativ şi numai în baza dispoziţiei scrise a responsabililor dendrologi din cadrul Comisiei de Ordonare a Vegetaţiei.
5.06.        La arborii care sunt declaraţi Monumente ale Naturii şi la cei cu valoare estetică deosebită, nu se vor executa tăieri, decât cu aprobarea Subcomisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii (Academia Română).
5.07.        Este obligatorie analiza foliară anuală, minimum pentru principalele bulevarde, şi aplicarea reţetei de revigorare a arborilor cu cantităţile prescrise de humus sau mraniţă, sare potasică (40% concentraţie), dolomită de calciu şi magneziu, etc. Se vor prevedea fonduri în buget pentru „analize foliare standardizate”.
5.08.        Toate operaţiunile executate în spaţiile verzi vor fi înscrise în Registrul Local al Spaţiilor Verzi, registru care va fi actualizat ori de câte ori apar modificări în teren (cf. Art. 16 din Legea 24/2007, actualizată şi republicată).


6.      Lucrări executate pe străzi care afectează negativ viaţa arborilor stradali

6.01.        Practica utilizării în exces, an de an, a clorurii de sodiu sau natriu (sarea industrială) pentru degivrarea gheţii şi a zăpezii de pe străzi şi trotuare a condus la poluarea excesivă a solului cu ioni de clor, peste limita de toxicitate care pentru multe specii este de 10.000 ppm sau mg/l. Drept urmare, teiul, arţarul, paltinul, etc. plantaţi pe trotuare se usucă în primii 2-3 ani de la plantare, iar arborii bătrâni sunt debilitaţi şi expuşi putregaiului. Există riscul ca în viitorul apropiat locuitorii multor oraşe din România să fie lipsiţi de aer curat şi de umbră (ecoprotecţie) pe trotuare. Va trebui adoptat modelul occidental pentru deszăpeziri, cu acetat de potasiu şi cât mai puţină sare industrială.


6.02.        Acolo unde există infecţia localizată a arborilor stradali cu ciuperca de rană sau putregaiul brun (Stereum hirsutum), dar şi cu alte specii producătoare de putregai, se recomandă examinarea arborilor afectaţi cu ajutorul burghiului Pressler, documentarea fotografică a cazurilor şi evaluarea gradului lor de siguranță publică.

6.03.        Toamna frunzele căzute din arborii stradali sunt îndepărtate de către municipalitate. Iată care este bilanţul producţiei anuale, prin fotosinteză, al unui arbore stradal foios:


a)      pierdere medie anuală de frunze căzute (substanţă uscată)......................................26%;
b)      substanţa organică consumată prin respiraţie............................................................29%;
c)      pierderea de ramuri şi rădăcini putrezite......................................................................4%;
d)      creşterea arborelui (substanţă uscată)........................................................................41%;
Total producţie brută prin fotosinteză......................................................................100%.
Studii științifice recente dovedesc că valoarea, inclusiv financiară, a arborilor urbani este mult mai mare decât se bănuia în trecut. De exemplu, în orașul Bellevue[2] (Washington, SUA), unde coronamentul arborilor acoperă 36% din spațiul urban, consiliul local a evaluat (2008) valoarea arborilor urbani după cum urmează:[3]
        Captare 1,800,000 m3 de apă meteorică, creând economii de aprox. 123 milioane $;
        Extragere anuală de 3.5 tone de substanțe poluante din aer, creând economii de 1.55 milioane $ / an;
        Înmagazinare în substanța lemnoasă a 332,000 tone carbon;
        Captare din atmosferă a 2,582 tone de carbon anual.
Carenţele de nutriţie ale arborilor stradali se pot observa vara, prin nuanţele de coloraţie ale frunzelor, cu deviere de la normal. Din acest motiv se impune în unele cazuri nutrirea suplimentară a arborilor stradali. De asemenea, se recomandă, conform legislației europene și bunelor practici în dezvoltarea urbană durabilă, plantarea în masă de arbori tineri (sute de mii de exemplare).[4]

Ing. dr. Ionel Lupu





Surse citate
Femming, I. (2010). Principii de baza pentru formarea coroanei arborilor. Revista Padurilor, 01/2010.
Gerhardt, D. (2010). Importance of Urban Trees. In A Survey of Urban Tree Management in Local Authorities in Germany. Postgraduate Dissertation, Myerscough College, UK. Citări incluse:
Gill, S.E.; Handley, J.F.; Ennos, A.R.; Pauleit, S. (2007). Adapting Cities for Climate Change: The Role of the Green Infrastructure. Built Environment 33 (1): 115-133.
Harris, R.W.; Clark, J.R.; Matheny, N.P. (2004). Arboriculture: Integrated Management of Landscape Trees, Shrubs, and Vines. Fourth Edition. Prentice Hall, New Jersey.
Hiemstra, J.A.; Schoenmaker-van der Bijl, E.; Tonneijck, A.E.G. (2008). Trees. Relief for the City. All-Round Communications, Boskoop.
Konijnendijk, C.C.; Sadio, S.; Randrup, T.B.; Schipperijn, J. (2004). Urban and Peri-Urban Forestry in a Development Context: Strategy and Implementation. Journal of Arboriculture 30(5): 269-276.
Nicholson-Lord, D. (1987) The Greening of the Cities. Routledge. London.
Nicholson-Lord, D. (2003). Green Cities. And Why We Need Them. New Economics Foundation, London.
Norman, J. (2006). Living for the City. A New Agenda for Green Cities. Policy Exchange, London.
NUFU (2005). National Urban Forestry Unit. Trees Matter! Bringing Lasting Benefits to People in Towns and Cities. Trees for Cities, London. Accesat la 1 ianuarie 2014, http://www.treesforcities.org/index.php/download_file/502/141/.
PRB (2009) Population Reference Bureau. 2009 World Population Data Sheet.
Schwab, J.C. (2009) (Ed.). Planning the Urban Forest: Ecology, Economy, and Community Development. American Planning Association, Washington, DC.
Urban, J. (2008). Up by roots. Healthy soils and trees in the built environment. International Society of Arboriculture, Illinois.

Listă de ilustraţii
Anexa 1: Planşa I: Pregătirea viitorilor arbori stradali încă din perioada cultivării în pepinieră (Lupu, I.)
Anexa 2: Planşa II: Regenerarea coroanei arborilor stradali bătrâni la care s-a păstrat tulpina principală (idem).
Anexa 3: Planşele III(A) & III(B). Exemple de reducere greşită a coroanei [preluare după Tree Management Office, Development Bureau, devb.gov.hk / Internatioanl Society of Arboriculture].
Anexa 4: Planşa IV: Reducerea corectă a coronamentului arborilor [preluare după Tree Management Office, Development Bureau, devb.gov.hk / International Society of Arboriculture].
Anexa 5: Planşele 5A, 5B: Tăierile pentru asigurarea gabaritului străzii şi pentru buna funcţionare a instalaţiilor din vecinătatea arborilor stradali (preluate din City of Bellevue Pruning Guidelines, Washington, US / International Society of Arboriculture, respectiv Washington State Department for Natural Resources, United States).
Anexa 6:  Planşa VI: Scurtarea corectă a unei crengi cu un diametru peste 10 cm (preluată din Femming, I. Principii de bază pentru formarea coroanei arborilor. Revista Padurilor, 01/2010).
Anexa 7: Exemple de retezare incorectă (abuzivă) a coroanei arborilor.
Anexa 8: Poster informativ împotriva retezării coronamentului arborilor urbani (preluat de la Washington State Department for Natural Resources, United States).


Anexa 1 – Planşa I








Anexa 2‑ Planşa II




Anexa 3 / Planşele III(A) & III(B)

 






Anexa 4 / Planşa IV.














Anexa 5 / Planşele 5A & 5B.





Anexa 6 – Planşa VI
(Preluată din Femming, I. Principii de bază pentru formarea coroanei arborilor. Revista Padurilor, 01/2010.)





Anexa 7 – Exemple de tăieri incorecte (abuzive) ale coroanei



 










Despre autor


Ionel Lupu este inginer silivic, doctor în geo-botanică şi dendrologie, fost director‑adjunct al Grădinii Botanice din Iaşi (acum pensionat). În cei peste 40 de ani de activitate în domeniul dendrologiei şi peisagisticii, a publicat numeroase articole în literatura de specialitate, fiind în continuare implicat în cercetarea ştiinţifică şi în proiecte de amenajare a spaţiilor verzi, atât pe domeniii publice, cât şi private. În calitate de Preşedinte al Asociaţiei Dendro‑Ornamentale „Anastasie Fătu” din Iaşi, a colaborat în perioada 2005‑2013 cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi la actualizarea inventarierii arborilor protejaţi („monumente ale naturii”) din judeţ. Alte subiecte recente din cercetările domnului dr. Lupu includ evaluarea capacităţilor eco‑protective ale arborilor urbani (în particular din genul Tilia – tei), cât şi documentarea efectelor negative ale activităţilor antropogene asupra mediului. (Corespondenţă: adoafis[at]yahoo.com)


***

Proiect coordonat de 

&
Grupul civic "Iaşul Iubeşte Teii"


-














[1] Sursa: Gerhard, D. (2010). Importance of Urban Trees. In A Survey of Urban Tree Management in Local Authorities in Germany. Postgraduate Dissertation, Myerscough College, UK.
[2] Bellevue, Washington, SUA (47°36′N , 122°12′W): suprafața 94 km2; populația urbană 122,363 (2010).
[3] Sursa: http://www.ci.bellevue.wa.us/, Development Services, Pruning Guidelines (accesat la 11 ianuarie 2014).
[4] În ultimii ani, administrația multor orașe importante din lume și-a asumat plantarea accelerată a 1 milion de arbori (New York, Los Angeles, Londra/Ontario, Shanghai, Denver ) (e.g., http://www.milliontreesnyc.org; http://www.milliontreesla.org/; http://www.milliontrees.ca/). De exemplu, începând din 2007 și până în prezent, în New York s-au plantat deja peste 820,000 arbori.



-

În presă (selecţie):

http://epochtimes-romania.com/news/copacii-mutilati-decorul-groazei-marelui-oras---230754, de Lidia Melinte, 26 februarie 2015.

http://www.observatorulurban.ro/toaletare-extrema-in-cimigiu.html, de Oana Mihalache, 16 februarie 2015,

http://www.vice.com/ro/read/desi-creste-palmieri-in-sera-primaria-din-constanta-taie-copaci-in-delir-435?utm_source=vicefbrom, de Gabriel Botezatu, 18 Februarie 2016.

http://agroteca.ro/romania-tara-oraselor-cu-copaci-fara-crengi/, Editorial, 20 noiembrie 2015.

Alte studii de caz și informații relevante:

http://cutiadecarton.com/spune-nu-toaletarii-abuzive-a-arborilor/

http://www.infobdb.ro/articole/5055, 'Toaletare sau mutilare?', de Diana Marinescu, 24 februarie 2014.